Într-un viitor postapocaliptic, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, există o țară cunoscută sub numele de Panem, ce a devenit o societate totalitară împărțită în treisprezece districte, condusă de un oraș bogat, numit Capitoliu. Din cauza traiului greu și al abuzurilor, locuitorii celui de-al treisprezecelea district s-au ridicat împotriva Capitoliului, dar revolta lor a fost înăbușită și au sfârșit prin a fi rași de pe harta Panemului.
De la revoluția districtului treisprezece, care se petrecuse cu aproape un secol în urmă, cele douăsprezece districte duc o viață grea și săracă, trăind la limita subzistenței, dar în același timp asigurând materiile prime pentru Capitoliu și stilul de viață extravagant al locuitorilor acestuia. Pentru a menține vie amintirea revoltei, Capitoliul organizează anual jocurile foamei, iar fiecare district trebuie să înscrie două tributuri, un băiat și o fată cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, pentru a lupta pe viață și pe moarte într-o arenă creată și monitorizată în permanență de oamenii Capitoliului. Jocurile se transformă într-un reality show sângeros în care doar unul din cei 24 de participanți poate supraviețui.
Stilul alert abordat de autoare, ideea Jocurilor Foamei, spiritul de sacrificiu, tensiunea și emoția unor momente duc cititorul într-o lume pararelă cu cotidianul. Încă de la început, acesta face cunoștință cu Peeta Mellark și Katniss Everdeen, tributele alese anul acesta din districtul doisprezece, district de mineri. Ce urmează funcționează atât la nivel de science-fiction, cât și la nivel de poveste, despre maturizare și satiră sau comentariu social la adresa dependenței publicului de entertainment.
Autoarea, Suzanne Collins, este o romancieră și scenaristă de origine americană, fiind premiată pentru scenariile de televiziune pentru tineret pe care le-a creat. Experiența pe care a acumulat-o ca scenaristă de emisiuni pentru tineret a fost utilizată în “Jocurile Foamei”. Recomand cu căldură trilogia scrisă de Suzanne Collins care, după părerea criticilor de specialitate, este mult mai bună decât filmele regizate de Gary Ross.
Recenzie semnată de Maria Burnei.
