Interviul Fragilistic: Iulia Mihaela Tîlvan, un om mare cu suflet de copil – „În copilărie, strângeam mereu copiii din vecini și încercam să inventez povești pentru ei”

Pe Iulia am cunoscut-o în librărie. Foarte implicată în toate activitățile organizate acolo și foarte deschisă la idei de tot felul. Nu ne-a luat mult să aflăm că scrie. Și nu orice, ci povești pentru copii. Așa că ideea a venit firesc: Decembrie, Sărbători, povești, copii, librărie – COLȚUL DE POVESTE. Rețeta a fost cât se poate de simplă: un colț prietenos și călduros din librărie, ceaiuri calde și aromate pentru toată lumea, două povești originale și o atmosferă magică. A, și să nu uităm de ea, creatoarea minunată de povești pentru copii: originară din Pucioasa, Iulia Mihaela Tîlvan are 30 de ani și a studiat la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din Cluj-Napoca.

Când și cum ai descoperit pasiunea pentru scris?

Iulia Tîlvan: Pasiunea pentru scris am descoperit-o în copilărie. În curtea familiei mele, strângeam mereu copiii din vecini, ca într-o grădiniță, și încercam să inventez povești pentru ei. În clasa a 5-a aveam deja un caiet studențesc în care adunasem povești, poezii, cântece simple. Țin minte că prima poveste scrisă se numea „Fasolică”, dar nu mai țin minte ce făcea acest personaj, iar caietul l-am pierdut. Și, crescând, am pierdut și timpul pentru a scrie povești, dar această pasiune nu a încetat să mocnească în sufletul meu.

Povestește-ne puțin despre ce ai scris până acum

I.T.: Anul trecut, am reînceput să scriu, inițial pentru mine. Se adunaseră atâtea emoții și voiam să le las să zboare libere, să se așeze în litere. Am scris eseuri motivaționale, poezii, și am descoperit că cel mai ușor pentru mine este să scriu povești pentru copii, iar aici mă refer și la copiii din noi înșine.

Crezi că lectura te-a ajutat să-ți dezvolți abilitățile scriitoricești?

I.T.: Cărțile sunt cel mai bun profesor și mentor. M-au ajutat să îmi creez o lume fantastică, indiferent de împrejurări. Tot ceea ce am citit până acum s-a transformat în acea voce interioară care îmi oferă mereu un sfat, o încurajare și inspirație.

Care este cartea ta preferată? Dar ultima citită?

I.T.: Sunt atâtea cărți dragi mie. Cel mai mult îmi plac cele primite din iubire. Momentan, cartea preferată este „Privighetoarea de ziuă”, de Radu Tudoran, deoarece am redescoperit-o după aproape 10 ani. Cartea preferată pentru momentele când sunt copilăroasă este „Prisaca”, de Tudor Arghezi. Cartea citită de curând este „Răstignit între Cruci”, de Vasile Lupașc.

Care crezi că este secretul succesului?

I.T.: Pentru mine, succesul înseamnă să te ridici când e cel mai greu, prin forțe proprii și prin iubire, când lași ceva frumos în urmă, când, datorită ție, ziua cuiva e mai frumoasă. Succesul este, în primul rând, echilibru și împlinire interioară, iar pentru a reuși trebuie să crezi, să pui pasiune și să ai cea mai bună atitudine față de tine, de viață, de planurile tale.